Subject: Fw: Note- Radu Beligan - interesant
> Motto pentru un volum de memorii: Nu vorbi niciodata despre
> tine . Scrie!
>
> In ciuda diferentei de varsta dintre noi, Victor Eftimiu
> mi-a acordat prietenia lui, mai ales dupa
> ce am jucat rolul vagabondului din "Omul care a vazut
> moartea" .
> Faceam deseori vacantele impreuna la mare si ne pierdeam in
> lungi
> discutii peripatetice, el in plina faconda, eu fermecat de
> eruditia lui in multe domenii .
> Odata, la Constanta , ne-am oprit in fata unei vitrine in
> care erau expuse vreo douazeci de
> busturi in miniatura ale lui Ovidiu, exilatul de la Tomis .
> Niste orori din ghips, trase in serie
> .. Peste gramada de busturi kitsch, un anunt scris cu
> litere mari preciza: "OVIZI, 6 lei bucata" .
> Imi amintesc explozia de ras pe care ne-a starnit-o acest
> plural
> stupefiant si, de aici, consideratiile de ordin lingvistic
> . In fond, negustorul facuse o
> analogie: GUVID - GUVIZI, OVID - OVIZI . . .
> Eftimiu, care nascuse in Bobostita din Epirul albanez si
> n-a stiut, pana la sapte ani, nici o
> boaba romaneasca, era pasionat sa descopere
> originea unor cuvinte si detinea secretul multor etimologii
> neasteptate . De pilda, imi spunea el,
> cuvantul sandulie, cu care oltenii numesc covorasul de
> langa pat, vine de la frantuzescul
> "descente du lit" . Cine si-ar fi inchipuit ca
> atat de neaosul mujdei vine tot din franceza:
> mousse d'ail (adica spuma de usturoi)?
> Cuvantul misto, revendicat de tigani, deriva, dupa Eftimiu,
> de la
> sintagma nemteasca "mit stock", adica "cu
> baston", ceea ce inseamna cineva de conditie buna . Un
> tip cu baston e un tip misto!
> Tot din germana ne vine si cuvantul smecher . Boierii
> olteni care aveau podgorii, imi explica
> Eftimiu, au angajat specialisti in degustarea vinurilor .
> In germana, schmecken inseamna a avea
> gust, a fi bun la gust . Omul care facea operatia era un
> smecher, adica un specialist pe care nu-l
> puteai pacali cu un vin prost . De aici, prin extensiune,
> un
> individ istet, imposibil de tras pe sfoara .
> Cu totul neasteptata este originea altor doua cuvinte a
> caror etimologie o descoperise Eftimiu . E
> vorba de patachina si joben . Dictionarul ne spune ca
> patachina e planta numita in latineste Rubia
> tinctorum, dar nu ne arata ca tot patachina se spune si
> unei femei de moravuri usoare . Care e
> radacina acestei patachine? In Bucuresti, exista pe vremuri
> un vestit mezelar pe nume Patac .
> Fratele acestuia a fost cel dintai care a deschis in
> Romania un "santan" pe bulevardul Elisabeta,
> importand de la Viena niste fete vesele care circulau seara
> pe bulevard in fata
> "institutiei", ca sa atraga clientela . Acestea
> erau "fetele lui Patac", adica patachinele . . .
> In ce priveste cuvantul joben, multa lume se intreaba de ce
> acest soi de palarie e desemnata in
> toate limbile cu cuvinte care indica forma ei (in franceza
> haut-de-forme, in engleza top hat, in
> germana zylinder, in italiana cilindro, limba romana fiind
> singura in care numele inaltei palarii
> are cu totul alta denumire, afara de aceea populara de
> "tilindru" . Explicatia este simpla: cel ce a
> introdus in Bucuresti prestigiosul acoperamant era
> un negustor francez care avea magazinul pe Calea Victoriei
> si se numea Jobin .
> Tot Eftimiu mi-a revelat ca, in limba engleza, animalele
> comestibile au doua nume, un nume cand
> sunt moarte si un alt nume cand sunt vii . Boul se cheama
> OX cand e pe patru picioare . Si cand e
> taiat se cheama beef . Vitelul viu se cheama calf, mort se
> cheama veal .
> Porcului i se pune pig cand e viu si porc cand e mort .
> Oaia este sheep cand traieste, si, cand moare, devine
> mutton .
> De ce? Fiindca in Anglia , incepand cu secolul al XIII-lea,
> paznicii de turme au fost intotdeauna
> nemti: OX, sheep, calf, pig . In vreme ce bucatarii au fost
> totdeauna francezi: veau: veal; porc:
> porc; mouton: mutton; boeuf: beef!
> Interesant, nu?